• Inventarul Forestier Național
    sau despre cum se fură pădurea cu tabelul Excel

    O investigație de Radu Cernuta pentru Declic

  • INVESTIGAȚIA

    În 2015, un articol de presă intitulat „Avem cifrele care ne sperie”[1] arăta, pe baza unor date intermediare din Inventarul Forestier Național, că în România se fură circa 8,9 milioane metri cubi de lemn pe an și estima la 1 miliard de euro cifra minimă anuală a afacerilor cu lemn ilegal. La sfârșitul lui 2018, Inventarul Forestier Național a publicat datele finale pentru ciclul 2013-2018

  • Ce este Inventarul Forestier Național

    Inventarul Forestier Național (IFN) este un instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. Acesta ar trebui să ofere o imagine complexă și cât mai completă a stării pădurilor, care să fie folosită de autorități pentru a dezvolta politici responsabile.

    Sursa foto: Wikipedia

    Pentru a estima creșterea pădurii, echipa Inventarului a folosit metode specifice, bazate pe recoltarea de probe de creștere (carote), din arborii situați în suprafețele de probă IFN. Prelucrarea acestora se realizează prin procedee adecvate de dendrocronometrie, bazate pe măsurarea inelelor de creștere și calcularea volumului adăugat în fiecare an [3].

     

     

    În România acesta este realizat, în forma sa modernă, de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (fostul Institut de Cercetări și Amenajări Silvice Bucureşti). Instituția Inventarului Forestier a fost înființată în 2006. Lucrările efective de inventariere au început în 2008. În 2012 s-a încheiat primul ciclu. În 2018, al doilea.
     

    Inventarul acoperă uniform întreg teritoriul țării și se bazează pe o eșantionare sistematică a suprafețelor. Măsurătorile realizate pe aceste eșantioane privesc, între altele, aria suprafețelor de teren acoperite de păduri, vârsta și ritmul de creștere al arborilor și volumul de lemn din păduri. Proiectul de eșantionaj și tehnicile de estimare au fost aceleași pentru cele două cicluri de inventariere. Datele colectate au fost organizate pe regiuni istorice (Moldova, Transilvania și Țara Românească) și, uneori, pe grupe de specii (cvercinee, fag, rășinoase, foioase moi, foioase tari) și raportate pentru public pe site-ul Inventarului [4].

     

    Autoritățile folosesc aceste informații pentru raportarea indicatorilor privind gestionarea durabilă a pădurilor, conform angajamentelor față de Uniunea Europeană [5] și Națiunile Unite [6].
     

    De asemenea, datele sunt folosite de autorități pentru a ne liniști, spunându-ne că totul este bine și în România pădurile sunt administrate sustenabil. Noi am încercat să vedem dacă lucrurile stau chiar așa și am descoperit că, de fapt, ce fac autoritățile e un fel de scamatorie.

  • Asta are, asta n-are, asta e câștigătoare – alba-neagra cu starea pădurilor

     

     

    Modul în care autoritățile vorbesc [7] despre datele din Inventarul Forestier Național și sustenabilitate este improvizat, superficial și eronat. Autoritățile nu își țin promisiunile, neglijează sau ascund date și compară mere cu pere pentru a putea ajunge la concluziile care le convin. Realitatea însă e alta.


    Administrarea sustenabilă a pădurilor nu e o improvizație. E un concept clar, cu o definiție precisă, adoptată încă din 1993 de Conferința Ministerială pentru Protejarea Pădurilor în Europa (MCPFE) și asumată de Comisia Europeană [8] (și, implicit, de România). Potrivit acesteia, administrarea sustenabilă presupune „folosirea pădurilor într-un mod și cu un ritm care să le mențină productivitatea, biodiversitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini acum și în viitor funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și global și care nu aduce prejudicii altor ecosisteme”.


    MCPFE definește 45 de indicatori (34 cantitativi, 11 calitativi) [9], pentru a evalua dacă într-o țară pădurile sunt administrate sustenabil. Autoritățile române ne vorbesc însă doar despre suprafața totală a pădurilor și volume. La grămadă, fără a face o distincție între specii, deși datele prezentate pe site-ul Inventarului permit interpretări mai specifice și mai nuanțate.


    Acest lucru e înșelător pentru că, deși un metru cub e egal cu alt metru cub și un hectar e egal cu alt hectar, 10ha de salcie energetică plantată acum 3 ani pe terenuri agricole, cu subvenție de la guvern, nu are aceeași valoare ca 10ha de pădure de molid care crește de sute de ani în munți, la altitudine. Nici din punctul de vedere al calității lemnului și al valorii de piață a acestuia, nici din punctul de vedere al protecției mediului sau al conservării biodiversității.


    În plus, deși din obiectivele Inventarului făcea parte „estimarea precisă a cantității de lemn recoltat din terenurile cu vegetație forestieră” [10], nu a fost publicată nicio cifră. În baza acestei cantități s-ar putea determina volumul de lemn tăiat ilegal. Acesta ar releva atât dimensiunea pierderilor din economie, care ne afectează pe toți, cât și eficiența politicilor de stopare a jafului din păduri (sau lipsa lor de eficiență). Autoritățile, însă, preferă să ascundă gunoiul sub preș și să treacă sub tăcere subiectul tăierilor ilegale.
     

    Pe la diverse conferințe, ministrul Apelor și Pădurilor încearcă să ne liniștească făcând comparații între un oarecare volum exploatat și creșterea pădurii. Această abordare este însă incompletă și înșelătoare. Datele au relevanță doar când sunt interpretate în corelație cu distribuția pe grupe de vârstă a arboretelor.


    Pentru a înțelege asta, apelăm la un exemplu extrem. Să presupunem că tocmai am plantat un hectar de pădure. Asta nu înseamnă că e responsabil să tăiem anul viitor o cantitate de puieți echivalentă cu jumătate din creșterea anuală înregistrată. Chiar dacă volumul tăiat e mai mic decât creșterea. Pădurea crește la toate vârstele, însă e responsabil s-o exploatezi doar când ajunge la vârsta de exploatare. Iar fără o discuție despre vârste, orice statistici despre volume pot induce în eroare și pot masca dezechilibre grave.


    Exploatarea arborilor prea devreme e atât păguboasă, pentru că pierdem bani, cât și iresponsabilă din punctul de vedere al protecției mediului și al protejării biodiversității. Unul dintre silvicultorii cu care am vorbit, compara arborele cu un angajat pe care trebuie să-l educi, să investești în el înainte de începe să producă cu adevărat pentru întreprindere. Abia după ce produce poate fi pensionat. La fel și în pădure. Într-o primă fază se investește – uneori bani, întotdeauna timp. Apoi arborii încep să adauge volum serios prin creștere. Îndeplinindu-și în tot acest timp funcțiile de protecția mediului și rolul în ecosistem. Abia apoi pot fi, eventual, tăiați. Dacă nu respecți asta, îți risipești investiția și îți distrugi viitorul.
     

    De aceea, distribuția pe grupe de vârstă a diverselor specii este un indicator foarte important. Ea este cea care arată dacă există o viziune coerentă pe termen lung, consecvent aplicată, astfel încât să avem mereu suficienți arbori la vârsta optimă de exploatare și pădurea să se refacă pe măsură ce e exploatată. Sau dacă, dimpotrivă, furăm de la copiii noștri și le lăsăm moștenire un dezastru.
     

    La noi există indicații că, din cauza presiunii exercitate în piață de Holzindustrie Schweighofer, se exploatează foarte mult lemn care nu a ajuns la vârsta optimă. Holzindustrie Schweighofer declara în 2015 că „datorită tehnologiilor noastre de producție, peste 50% din lemnul pe care îl achiziționăm are diametrul mai mic de 20 cm” [11]. Iar aceasta nu înseamnă că restul lemnului achiziționat de companie, cel cu diametre peste 20 cm, a fost exploatat la vârsta optimă.
     

    Pentru a ne face o idee cu privire la cantitățile efective, am căutat tot în datele oficiale ale Holzindustrie Schweighofer. Și am găsit. „În anul 2017 au fost prelucrați în total 3,044 milioane m³ de bușteni în fabricile de cherestea din Reci, Rădăuți, Sebeș și Kodersdorf. Fabrica din Comănești este cea mai mare fabrică de paneluri din lume într-o singură locație. La fabrica de panouri din Siret, cheresteaua este transformată în panouri încleiate. Peleții și brichetele sunt, de asemenea, produse în fabricile din România” [12].
     

    Însă, dincolo de datele publicate de o companie procesatoare, o imagine corectă a fenomenului și a impactului asupra pădurilor ar trebui să ne ofere autoritățile, pe baza Inventarului Forestier Național. Dar, în ce privește distribuția pe grupe de vârstă a arboretelor, pe site-ul Inventarului datele sunt prezentate la grămadă, pentru toate speciile. Ceea ce face ca informațiile disponibile pentru publicul larg să fie puțin relevante. Iar ministrul nu face niciun comentariu despre vârsta pădurilor din țara noastră și evoluția ei. Aceasta este pur și simplu trecută sub tăcere.
     

    Dar încercarea autorităților de a se baza pe iuțeala de mână și nebăgarea de seamă în interpretarea datelor nu este cea mai gravă dintre probleme. Așa cum vom demonstra în continuare, însăși corectitudinea acestor date este pusă sub semnul întrebării. Iar asta e mult mai grav.

  • Un pic de atenție contează!

    Am încercat, pe cât permit datele publicate pe site-ul Inventarului, să ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra pădurilor. Estimările făcute de noi nu sunt primele de acest fel. Dar noi ne-am străduit să le facem cât mai corecte și mai relevante.
     

    Evaluările anterioare [13] au urmat același model: au luat în calcul pădurile în totalitatea lor. Ceea ce am văzut deja că este înșelător și puțin relevant.
     

    Pentru a evita, pe cât posibil, să cădem în capcana autorităților și să le perpetuăm scamatoriile, noi ne-am concentrat pe pădurile de rășinoase, deoarece acestea relevă nu doar starea jalnică a administrării pădurilor de la noi, dar și problemele din Inventar.
     

    Am fost nevoiți să ne limităm la urmărirea evoluției suprafețelor și volumelor. Deși, așa cum am spus, distribuția pe clase de vârstă este unul dintre indicatorii cei mai importanți, Inventarul nu pune la dispoziție pe site date suficient de specifice.
     

    În ce privește volumele, am încercat să aflăm cât lemn s-a scos din păduri între 2012 și 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se găsea în păduri în 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit să fie dacă nu s-ar fi exploatat deloc.
     

    Cu alte cuvinte, pentru început am calculat cât lemn am fi avut în pădure la sfârșitul lui 2018 dacă nu s-ar fi tăiat deloc între 2012 și 2018 și copacii ar fi crescut nestingheriți. Am folosit pentru asta estimările de creștere a pădurilor luate din datele Inventarului Forestier. Pentru a afla cât lemn s-a scos din pădure, am scăzut din cât am fi putut avea, cât mai avem efectiv. Expertul de la ONU la care am apelat, dr. Gamarra, ne-a asigurat că, în principiu, metoda noastră este corectă.
     

    Aplicând această metodă am găsit mai mult decât ne așteptam. Am încercat să scoatem la iveală eventualul furt de brazi și molizi ascuns de interpretările tendențioase ale autorităților după sălcii și plopi, dar am descoperit o ascunzătoare și mai mare – datele manipulate.

  • Scăderea suprafețelor de rășinoase – primul semnal de alarmă

    Autoritățile încearcă să ne liniștească spunându-ne că, la nivel de țară, suprafața totală acoperită cu arbori ar fi crescut. Însă, de fapt, pentru toate speciile importante economic, suprafețele au scăzut. În ce privește rășinoasele, suprafața s-a diminuat cu 18 880 ha.

    Imagine satelitară cu păduri de rășinoase din județul Vâlcea zdrențuite de exploatări.

     

     

    Pe regiuni, în Transilvania, suprafața acoperită cu rășinoase a crescut cu 1 918,6 ha, dar în Moldova aceasta a scăzut cu 13 935,0 ha (reprezentând 2,3% din totalul suprafețelor de rășinoase din această regiune), iar în Țara Românească cu 6 864,4 ha (reprezentând 3% din totalul suprafețelor de rășinoase din această regiune). Împreună, Moldova și Țara Românească au pierdut 20 799,4 ha de păduri de rășinoase.
     

    Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, amintim că, în acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor se laudă că va replanta 4 680 ha de pădure [14]. În toată țara, pentru toate speciile. În perioada 2012-2018 am pierdut de 4 ori mai mult doar la speciile de rășinoase.
     

    Deoarece exploatările legale trebuie, potrivit legii, să fie urmate de replantări, această scădere a suprafețelor este și un prim indicator că tăierile ilegale reprezintă o problemă mai mare decât vor autoritățile să admită.

  • Spargem vraja - înșelătoria din spatele scamatoriei

     

    La o privire superficială, potrivit Inventarului Forestier Național, în cazul rășinoaselor, pentru fiecare metru cub exploatat legal se mai taie încă o jumătate e metru ilegal. La examinare atentă, pe regiuni, datele privind rășinoasele relevă probleme și mai grave.
     

    Dacă Transilvania și Moldova par în regulă, Țara Românească, în schimb, e țara surprizelor. Apare aici o nepotrivire în date care, practic, aruncă în aer tot Inventarul și pune sub semnul întrebării toate cifrele oficiale sugerând că, de fapt, proporția tăierilor ilegale este mult mai mare decât rezultă din Inventar.

    Transilvania: 24 milioane mc tăiați

    În 2012, volumul de lemn de rășinoase inventariat era de peste 329 de milioane de metri cubi, reprezentând 47% din totalul pe țară. În 2018, dacă nu s-ar fi exploatat nimic, volumul de lemn estimat pe picior ar fi trebuit să ajungă la 385 de milioane metri cubi. Dar în pădure se găsesc doar 361 de milioane. S-au tăiat 24 de milioane metri cubi.

    Moldova: 37 milioane mc tăiați

    În 2012 erau 273 milioane metri cubi, adică 40% din totalul pe țară. În 2018, dacă nu se exploata deloc, ar fi trebuit să fie 321 milioane metri cubi. Dar s-a exploatat. Astfel că în teren s-au măsurat doar 284 milioane metri cubi. S-au exploatat 37 milioane metri cubi

    Țara Românească: nu s-a tăiat nimic!

    În 2012 s-au inventariat 93 milioane metri cubi de lemn, adică 13% din totalul pe țară. Dacă nu s-ar fi exploatat, în 2018 ar fi trebuit să fie 107,4 milioane metri cubi. Dar s-au măsurat 107,6 milioane metri cubi. Este incredibil, dar avem în Inventar cu aproximativ 200 000 de metri cubi mai mult decât putea crește pădurea!

  • Adică, potrivit Inventarului, nu doar că toți arborii s-au dezvoltat nestingheriți și nu s-a scos niciun lemn din pădure în această perioadă, dar în mod ciudat apare și lemn în plus, peste creșterea calculată.


    De ce nu apar exploatările din Țara Românească în Inventarul Forestier Național?
    Pentru că este o problemă cu inventarul!


    Știm că în regiune s-au exploatat intensiv rășinoase. Sunt cunoscute, de exemplu, cazurile Vidraru sau valea Topologului. Știm că în Țara Românească suprafața acoperită cu rășinoase a scăzut cu aproape 7 000 ha! Mai știm că, în perioada inventarului, județul Argeș a fost chiar campion pe țară la tăieri ilegale. Doar în 2015 s-au înregistrat 3087 cazuri [15]. Dar în Inventarul Forestier Național nu apare să se fi tăiat vreun arbore.
     

    Ce s-a întâmplat? De ce, pe hârtie, avem mai mult lemn? Și ce înseamnă asta pentru restul datelor?

  • Grigore, silvicultorul în acțiune

    În astfel de cazuri, există două posibilități:

    • problema a fost cauzată de date incorecte, sau
    • problema a fost cauzată de metode statistice de prelucrare a acestora eronate ori inconsistente.

    Ipoteza noastră a fost că datele din Inventar au fost viciate. Însă, înainte de a face alte observații, am căutat un expert și l-am consultat, pentru a fi cât mai siguri de ce spunem.
     

    Dr. Gamarra lucrează în cadrul ONU și este specialist în inventare forestiere naționale și statistică forestieră. Ne-a spus că situații asemănătoare a mai văzut doar prin țări africane, unde metodologia statistică utilizată este grosieră și diferă de la un ciclu de inventariere la altul. Însă nu este cazul aici. Metodele statistice sunt foarte corecte, iar pe site-ul IFN este precizat clar că, pentru Ciclul II, „s-a menținut proiectul de eșantionaj și tehnicile de estimare folosite în cadrul Ciclului I”.
     

    De asemenea, dr. Gamarra s-a uitat la marja de eroare. Din cauza faptului că un procent mai mic din suprafața totală a Țării Românești este acoperit de păduri de rășinoase, estimarea este ceva mai puțin precisă decât în celelalte provincii. Însă nu suficient pentru a explica discrepanța imensă din rezultate.
     

    „Din câte observ, pot să confirm că arată ciudat, ne-a spus expertul. Mai ales dacă faci comparații între provincii”.
     

    Odată eliminate posibilele cauze ce țin de metode, rămâne doar posibilitatea ca datele să fi fost viciate. În ce privește felul cum s-a întâmplat acesta, putem face doar presupuneri.
     

    L-am întrebat pe expertul ONU dacă, în opinia sa, este posibil ca la momentul măsurării să se fi înregistrat diametre și înălțimi diferite de cele reale. Acesta ne-a spus că nu crede că echipele de teren au manipulat date. Însă „nu neagă” că o manipulare ar fi putut avea loc undeva într-un birou.

     

     

    Ce explicații s-ar putea găsi

     

    Există, teoretic, posibilitatea unei erori de dactilografiere, însă aceasta este foarte puțin probabilă. De proiect s-a ocupat o întreagă echipă de cercetători, nu doar o „dactilografă”. Și credem că aceștia au făcut, cel puțin din curiozitate, calcule, comparații, interpretări. Dacă ar fi fost o eroare de „dactilografiere”, credem că ar fi găsit-o și corectat-o la timp. Nu am fi ajuns s-o descoperim noi.
     

    De asemenea, există posibilitatea unor manipulări ale datelor în timpul Ciclului II de inventariere (de la modificări de tabele, până la evitarea exploatării în bucățile de pădure incluse în proiectul de eșantionare). Însă ne vine greu să credem că acestea ar fi putut produce un rezultat ca cel din cazul rășinoaselor din Țara Românească. Având în vedere că datele Ciclului I erau disponibile pentru comparații, credem că acest fel de manipulări nu ar fi produs vicieri atât de bătătoare la ochi. Datele ar fi trebuit să arate mai degrabă ca cele pentru rășinoase din Transilvania, care, mai ales în comparație cu Moldova, par prea bune să fie adevărate. Dar nu imposibile ca cele din Țara Românească.

     

    În opinia noastră, ipoteza cea mai probabilă este: în cadrul Ciclului I, cantitatea inventariată a fost sub-evaluată, cu scopul de a masca jaful plănuit pentru următorii ani. Cu alte cuvinte, când au început inventarierea, și-au „pus deoparte” niște lemn. Grigore silvicultorul (probabil cineva sus-pus din Regia Națională a Pădurilor, sau din Ministerul Apelor și Pădurilor) a vorbit cu cineva care avea acces la datele Inventarului și i-a spus să facă „să fie bine”. Adică s-a asigurat că rămâne lemn neinventariat pentru a acoperi furturile care urmau să aibă loc în Ciclul următor. Exact ca Grigore ciobanul care nu și-a trecut toți mieii în inventar.


    Unde și-a pus Grigore silvicultorul lemn deoparte? Probabil, peste tot. În opinia noastră este posibil ca, la nivel de țară, relativ uniform, să fi avut loc o manipulare a datelor. Aceasta însă a devenit evidentă doar în cazul Țării Românești, deoarece aici proporția pădurilor virgine este cea mai mare. Iar în aceste păduri se găsesc în principal arbori seculari, cu diametre foarte mari, a căror subevaluare, chiar moderată, rezultă în variații foarte mari de volum.


    Cum de nu a tăiat Grigore cât și-a pus, din pix (de fapt din tabelul Excel), deoparte? O posibilă explicație este că Grigore nu a fost foarte bun la matematică și nu și-a dat seama cât de mari vor fi efectele datelor modificate asupra Inventarului. În plus, se poate că mafia pădurilor pur și simplu nu a reușit să fure cât și-a planificat. În perioada de care vorbim s-au schimbat legi, a intrat în vigoare Regulamentul European 995/2010 cu privire la obligațiile operatorilor care pun lemn pe piață, cu consecințele sale, între care instituirea sistemului informatic de urmărire a lemnului, SUMAL, a apărut Radarul Pădurii, s-au mobilizat ONG-urile și populația. E posibil ca toate acestea să fi reușit să-l încurce un pic pe Grigore.

  • Și totuși, cât s-a furat?

     

     

     

    Răspunsul scurt este: din cauza datelor viciate, nu putem ști exact, dar cu siguranță e mai mult decât credem.
     

    Pentru un răspuns mai lung, putem încerca o estimare minimală.
     

    Conform Ministerului Apelor și Pădurilor [16], pe baza datelor din sistemul informațional SUMAL, volumul de rășinoase exploatat legal pe an este de circa 6,75 milioane metri cubi.
     

    În Moldova și Transilvania, pe baza datelor din Inventarul Forestier Național, s-au scos din pădure 10,2 milioane metri cubi de lemn. În Țara Românească, însă, potrivit Inventarului, nu s-a scos nimic din pădure, ba chiar s-au adus 0,2 milioane metri cubi de lemn. Ceea ce e, desigur, imposibil. Așa că trebuie să încercăm noi o evaluare.


    Pornim de la ideea că Țara Românească, la fel ca Moldova și Transilvania, este în România. Deci și acolo pădurile sunt tăiate cam la fel ca în celelalte regiuni. Adică proporția lemnului exploatat din totalul lemnului disponibil ar trebui să fie asemănătoare. Conform acestui raționament, în Țara Românească s-au exploatat între 6,8 milioane metri cubi și 12,8 milioane metri cubi, în perioada 2012-2018. Adică, în medie, între 1,13 și 2,13 milioane metri cubi pe an.


    Aceasta înseamnă că, dacă considerăm că pentru Moldova și Transilvania datele din Inventar nu au fost manipulate, la nivel de țară, în România, se exploatează între 11,33 și 12,33 milioane metri cubi de rășinoase pe an. Adică cu cel puțin 4,6-5,6 milioane metri cubi pe an mai mult decât cele 6,75 înregistrate oficial.


    Dar Moldova și Transilvania sunt, la fel ca și Țara Românească, în România. Așa că e foarte probabil ca și în aceste provincii datele să fi fost viciate. În aceste condiții, estimarea că în cazul rășinoaselor, pentru fiecare metru cub exploatat legal, se mai fură cel puțin încă un metru cub pare extrem de apropiată de realitate. Însă nu excludem ca proporția lemnului furat să fie chiar mai mare.


    Ce înseamnă asta pentru celelalte grupe de specii și care e dimensiunea reală a economiei subterane, putem să ne imaginăm.

  • Scrie-le autorităților!

    Alătură-te și tu campaniei Declic și cere-le autorităților să explice erorile din Inventarul Forestier. Cum poate crește pădurea, pe hârtie, mai mult decât o permite ritmul natural de creștere? Asta în condițiile în care în acele păduri s-a tăiat masiv. Deci datele din Inventarul Forestier Național sunt viciate. Acest instrument deficitar este în prezent folosit în avantajul hoților de lemn, nu salvează pădurile, așa cum ar trebui. Care este explicația?

     

    Dă clic pe butonul de mai jos și scrie și tu autorităților. Dacă nu ne strângem suficient de mulți pentru a le cere socoteală, vor ignora neregulile și vor aștepta să se aștearnă, din nou, liniștea.

     

    Durează doar 3 minute să-i punem la lucru.

  • Note:

    [1] Avem cifrele care ne sperie! 9 milioane de metri cub de lemn tăiat ilegal în România, în 2014! 1 miliard de euro – cifra minimă anuală a afacerilor cu lemn tăiat ilegal! Andrei Aștefănesei, Mihai Goțiu, România Curată, 12 mai 2015,

    [2] Ordonanța de urgență nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere

    [3] Inventarul Forestier Național din România - Metodologie

    Foto: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0c/Dendrochronological_drill_hg.jpg

    [4] Inventarul Forestier Național din România​ - Rezultate Ciclul I, Ciclul II
    [5] MCPFE – Conferința Ministerială pentru Protejarea Pădurilor în Europa, Forest Europe
    [6] Protocolul de la Kyoto și Convenția privind diversitatea biologică

    [7] Rezultatele Inventarului Forestier Național – Ciclul II au fost anunțate în prezența ministrului Ioan Deneș, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, Ministerul Apelor și Pădurilor, Comunicat de presă, 07decembrie 2018

    Când şi cum stopăm tăierile ilegale de masă lemnoasă? Florin Budescu, România Liberă, 15 ianuarie 2019

    În România nu se taie pădure nici jumătate din cât ar fi permis! Declarația aparține președintelui CJ BN, Radu Moldovan, transformat peste noapte în purtător de cuvânt al Romsilva, Știri de Bistrița, 4 mai 2019

    [8] Sustainable Forest Management

    [9] Updated Pan-European Indicators For Sustainable Forest Management

    10] Despre Inventarul Forestier Național – Perspective
    [11] Poziție Holzindustrie Schweighofer față de raportul lansat de Environmental Investigation Agency (EIA), Holzindustrie Schweighofer, București, 21 octombrie 2015

    [12] Raportul de sustenabilitate 2017/18, Holzindustrie Schweighofer

    [13] Avem cifrele care ne sperie! 9 milioane de metri cub de lemn tăiat ilegal în România, în 2014! 1 miliard de euro – cifra minimă anuală a afacerilor cu lemn tăiat ilegal! Andrei Aștefănesei, Mihai Goțiu, România Curată, 12 mai 2015

    Situaţia pădurilor din România, conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) Forin Stoican, 3 Ianuarie 2019
    Cât lemn dau pădurile României? Sorin Sfârlogea, 5 Ianuarie 2019
    Când şi cum stopăm tăierile ilegale de masă lemnoasă? ,Florin Budescu, România Liberă ,15 Ianuarie 2019
    Inventarul Forestier Naţional, ciclul II Teofilia Nistor, Radio România Internațional, 22 Februarie 2019,

    [14] Programul național de împăduriri al Reginiei Naționale a Pădurilor
    [15] Greenpeace Romania - numarul cazurilor de taieri ilegale inregistrate in 2015 a ajuns la aproape 100 pe zi, 9 iunie 2016

    [16] Volumele pentru anul 2018 ale sortimentelor de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilite ca medie pe ultimii trei ani, în baza datelor din sistemul informaţional SUMAL pentru partizile autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, în anii 2015, 2016 şi 2017, conform prevederilor art. 60 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările ulterioare

    Mulțumim tuturor celor care au contribuit la acest articol cu sfaturi, îndrumări, informații.